Filmul din mijloacele de transport in comun

Mijloacele de transport în comun ar putea fi locul perfect pentru realizarea unor filme, caci varietatea de calatori si ale lor comportamente ar putea reprezenta subiecte foarte bune pentru diferite scenarii.

Astăzi de exemplu, în drumul său normal pe ruta Iancului – Calea Plevnei (căci atât am fost eu pasagera lui), troleibuzull 85 a fost scena mai multor personaje de film le-aş numi eu:

  • pe bancheta din spate stăteau doi băieţi de vreo 10-12 ani care interpretau o piesă despre importanţa mamei în viaţa copiilor. Era un soi de manea, dar cântată senzaţional. Aveau voce cei doi, cum nu mulţi dintre cântăreţii din prezent pretind că au.
  • cu melodia celor doi băieţi pe fundal a început discuţia a trei doamne, sătule de viaţa lor de familie, de greutăţile făcute de soţi, de copiii neascultători.
  • cu aceeaşi melodie pe fundal, un bătrân se uita în continuu la ceas şi se plânge a călătorilor interesaţi de subiect cât de proaste sunt serviciile statului român şi de faptul că el va întârzia la poştă dacă şoferul nu va apăsa mai tare pe pedala de acceleraţie.
  • în tot acest timp, o doamnă plictisită de decor, de persoanjele din jurul ei, mânca seminţe şi arunca pe jos cojile fără nicio reţinere, exact ca la un spectacol.

Nu este primul “film” urmărit în drumurile mele zilnice. Cu siguranţă aceste mici episoade ar merita filmate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *