Mama Illegal la Astra Film Festival

“Plec pentru a vă face vouă un viitor mai bun, plec pentru că nu avem cu ce ne întreţine, plec pentru că traiul nostru nu este nici pe departe unul decent”. Acestea sunt cuvintele pe care de ani buni le rostesc foarte mulţi părinţi către copii lor în momentul în care decid să părăsească ţara lor natală pentru a merge într-una în care munca lor să le fie remunerată în aşa fel încât să poată întreţine o familie.

Cu aceste cuvinte încep foarte multe poveşti triste în care copiii rămân acasă şi cresc fără a-şi avea părinţii aproape, în care unul dintre soţi rămâne singur pentru a se ocupa de casă. Cu aceste cuvinte se scriu poveştile unor copilării nefericite din punctul de vedere al susţinerii morale directe din partea părinţilor.

Nimeni nu pleacă de prea mult bine şi mai nimeni nu şi-ar lăsa copiii să se formeze ca oameni singuri. Dar totuşi lipsurile materiale sunt cele care decid aceste lucruri şi după cum am mai spus, pentru mulţi părinţi este imposibil să rămână în ţara lor şi să reuşeasă să meargă mai departe şi să creeze un trai bun copiilor lor.

Aceste lucruri se regăsesc şi în documentarul lui Eduard Moschitz, austriacul care a decis să relateze publicului povestea a trei femei care au emigrat din Republica Moldova pentru a construi un viitor mai bun familiei. Eduard Moschitz a urmărit de-a lungul mai multor ani ce modificări s-au produs în familiile acestora, cum s-au schimbat ele, cum au evoluat copiii, întreaga familie: de la bucuria revederii până la renunţarea la viaţă a soţului uneia dintre protagoniste.

Este un documentar construit sub forma unui semnal de alarmă tras în atenţia familiilor care se confruntă cu această problemă: absenţa unui sau a ambilor părinţi pe motivul muncii efectuate în străinătate. Nu este un lucru tocmai plăcut această emigrare şi Eduard reuşeşte să surprindă toate reacţiile, să prezinte publicului ce înseamnă viaţa printre străini a celor 3 mame, felul în care se descurcă acestea fără copii cu dor şi grijă în suflet, cum sunt văzute de străini, cum sunt private de familie, cum evoluează copiii fără acestea.

Aurica, mama a doi copii, decide să plece în Austria pentru a termina casa începută alături de soţul său şi de care nu reuşesc să se ocupe cu veniturile obţinute în ţară. Trecerea granitei la austrieci a realizat-o în mod fraudulos, cu riscul de a fi prinsă şi trimisă înapoi acasă. Dar dragostea pentru copii, dorinţa de a shimba viaţa familiei din punct de vedere material o întăresc şi îi insuflă curajul de a rezista aproape 3 ani departe de aceştia. Reuşeşte să învigă dorul prin muncă, prin devotement faţă de familiile la care lucrează, dar după 3 ani revine în Republica Moldova unde găseşte casa în stare destul de mizeră, fără prea multe modificări aduse, un soţ destul de căzut din punct de vedere moral şi o fată şi un băiat crescuţi şi copleşiţi de dor de mama de la plecarea sa. După 3 luni petrecute acasă, într-un moment de mare încercare,soţul acesteia cedează şi-şi pune capăt zilelor lăsând în urmă durere şi tot mai multe greutăţi. Aurica decide după ceva timp să se reîntoarcă în Austria şi cu acordul copiilor continuă să muncească printre străini. Dorul faţă de cei doi este combinat acum şi cu grija pricinuită de vieţuirea acestora de unii singuri acasă. Chiar dacă au avut parte de susţinerea bunicilor, stricta observaţie a acestora, dar şi a unei vecine, ei locuiau acum singuri. Însă au demonstrat că acesta nu este un fapt ce ar putea să le schimbe traseul, şi-au văzut de studio, au rămas ascultători şi de încredere în faţa mamei. Aurica a reuşit în 2010 să obţină şedere legală  în Austria şi a revenit acasă la ai ei copii. Însă nu pe perioadă nelimitată, ci periodic continuă să meargă la muncă în Austria la muncă pentru a mai acoperi din cheltuielile familiale.

A doua protagonistă din documentar, alege Italia ca soluţie pentru a schimba viaţa familiei sale. Nici pentru ea anii petrecuţi departe de fată şi băiat şi de soţ nu sunt uşori, însă reuşeşte să treacă peste anii grei, îşi vizitează şi familia şi într-un final reuşeşte să obţină drept de şedere legală în Italia.

Cea de-a treia doamnă din film alege la fel ca prima tot Austria; la un moment primeşte o scrisoare din partea autorităţilor de a părăsi ţara, însă neputând accepta acest lucru, se ascunde şi nimeni nu mai ştie de ea nici în prezent.

Lucrurile prezentate în documentar ilustrează realitatea cu care ne confruntăm şi în România. Este greu dacă nu se face un efort extrem, precum cel întreprins de cele 3 mame, este greu pentru familie să rămână de capul ei, pentru copii să crească fără părinţi, oricum s-ar analiza situaţia, tot se ajunge ca cineva să aibă de suferit.Şi totuşi se impun anumite sacrificii pentru un trai decent.

Mama Illegal este un documentar al străinilor aflaţi la mila stăpânilor şi cu durerea în suflet de fiecare dată când aud cuvântul familie. Merită vizionat! Eu am avut această şansă la Astra Film Festival, dar cu siguranţă vor mai fi ocazii în ţară în care va fi difuzat acesta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *