Maturitate versus imaturitate

Când ne dăm seama că suntem maturi sau ne putem eschiva de la anumite fapte cu afirmaţia că de fapt noi încă mai suntem imaturi?

Maturitatea ne este explicată de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române astfel: ”  Stare de deplină dezvoltare (fizică și intelectuală);calitatea de a fi matur; p. ext. perioadă din viața omului între tinerețe și bătrânețe. ♦ (Biol.) Stare de dezvoltare deplină a unui organ sau a unui organism întreg. ♦ Stare de deplină dezvoltare a unui fruct; coacere. ♦ Fig. Stadiu înaintat de experiență, de însușire a cunoștințelor; seriozitate, profunzime (determinată de vârstă, de experiență). “

Eu sunt de părere că această definiţie poate fi destul de uşor observată în viaţa reală şi oricât de mult am încerca la un moment dat să ne eschivăm de faptul că suntem maturi, realitatea ne contrazice. Într-adevăr, unele acţiuni întreprinse de noi pot fi considerate imature, însă acestea nu indică faptul că suntem în totalitate reprezentanţii acestei stări. Experienţa acumulată, perioada de timp care trece peste viaţa noastră ne imprimă un mod de gândire mai serios şi chiar dacă încercăm să scăpăm de această etichetă, asta suntem, nu putem opri timpul în loc pentru a ne putea noi găsi scuze. Oricât am încerca să găsim scuze, să delegăm responsabilităţile noastre unui alt tip de experienţe, nu putem schimba realitatea.

Cum recunoaştem faptul că am ajuns la maturitate? Păi ne comportăm diferit, responsabilizăm altfel lucrurile, nu mai vedem totul în roz, conştientizăm faptul că trebuie să fim mai serioşi cu tot ceea ce facem şi ni se întâmplă zi de zi.

Cum ajungem la maturitate? Trecând  prin diverse momente mai puţin frumoase, pierderea unor persoane dragi, despărţiri, eşecuri, momente destul de dificile pentru noi şi pentru psihicul nostru, interacţiunea cu diverse persoane care ajung să fie de fapt persoane cheie în evoluţia noastră. Noi nu vrem să conştientizăm, să acceptăm acest prag pe care îl trecem în evoluţia noastră, este mult mai uşor să ne ascundem în spatele scuzei cu imaturitatea, însă realitatea trebuie acceptată.

Ce reguli există la maturitate? Nu sunt nişte reguli scrise în mod special pentru această etapă, ci sunt unele pe care le respectăm involuntar pentru că avem o altă viziune asupra lucrurilor, ne comportăm diferit, reacţionăm într-un alt mod.

P.S.: acest articol este dedicat unui prieten, muzei mele, care pretinde o imaturitate continuă, care de fapt este o eschivare de la pura realitate. :D

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *