Neamurile de romi

Mereu când auzeam termenul “neam” mă gândeam în mod automat la persoane înrudite prin sânge sau prin alianţă. Însă, în comunitatea romilor, acest cuvânt are o altă însemnătate, face referire la gruparea romilor după următoarele elemente comune: meseria tradiţională, structurile de organizare socială, obiceiurile de familie şi sărbătorile calendaristice. De fapt nu este chiar atât de diferit, faţă de români, sunt tot ca nişte familii, însă unite prin caracteristici comune, pasiuni, îndeletniciri.

Am găsit faptul că existau în trecut mai multe neamuri distincte de romi:

– boldenI (florari) – romi care, pe vremuri, se ocupau cu confecţionarea florilor artificiale pentru coroane, coroniţe, jerbe, iar astăzi vând flori şi se ocupă cu negustoria în general;

– cărămidari / cărămizari – romi care, tradiţional, se ocupau de confecţionarea cărămizilor din lut nearse (chirpici), proveniţi din ursari, vătraşi şi rudari;

– fierari – romi care, tradiţional, se ocupau cu prelucrarea fierului, inclusiv cu feroneria şi lăcătuşeria, confecţionau unelte din fier, legau căruţe în fier şi potcoveau cai;

– gabori – romi unguri, vorbitori de limbă maghiară, aşezaţi mai ales în Transilvania şi Banat, care, tradiţional, se ocupă cu tinichigeria, dar astăzi fac şi comerţ ambulant cu covoare, cuverturi, obiecte casnice;

– xoraxané (turci) – romi turci musulmani, vorbitori de limbă turcă, profund influenţaţi de cultura turcă, aşezaţi mai ales în Dobrogea;

– xanotari (spoitori) – rromi care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale feroase şi neferoase;

– kïkavari (căldărari) – romi a căror meserie tradiţională este prelucrarea  aramei / cuprului, din care fac cazane, căldări, tăvi, ibrice;

– lăutari – romi muzicieni, mai ales instrumentişti, proveniţi mai ales dintre  ursari şi vătraşi;

– lovari – romi unguri, vorbitori de limbă maghiară, aşezaţi mai ales în  Transilvania şi Banat, care se ocupau, în trecut, cu geambăşia / negustoria de  cai;

– ursari – romi care, pe vremuri, se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi, prin  reconversie profesională, au devenit fierari (prelucrează fierul), pieptănari  (prelucrează osul şi cornul şi confecţionează piepteni şi alte obiecte din os şi
corn), ciurari (prelucrează pieile de animale şi confecţionează ciururi şi site)  şi lăutari;

– rromungre (romungre) – romi unguri, vorbitori de limbă maghiară, profund influenţaţi de cultura maghiară, aşezaţi mai ales în Transilvania şi Banat;

– rudari – romi care, în majoritatea lor, şi-au pierdut limba maternă şi cultura romani tradiţională, sunt profund influenţaţi de cultura românească şi se ocupă cu prelucrarea lemnului, confecţionând linguri, fuse, furci, albii, mobilier, împletituri din nuiele;

– argintari – romi care, tradiţional, se ocupă cu prelucrarea argintului şi aurului şi fac în special bijuterii şi alte obiecte de podoabă;

– vătraşi – romi asimilaţi / aculturaţi, sedendarizaţi cu multă vreme în urmă, care şi-au pierdut limba maternă şi cultura romani tradiţională şi sunt profund influenţaţi de cultura românească.

sursă

Chiar şi la recensământul de la sfârşitul anului 2011, în premieră, romii au fost recenzaţi pe neamuri. sursă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *