Orice pentru părinți!

ajutc483-c5a3i-frateleIași, 31 ianuarie 2010: un ger tăios atacă fără milă orașul ținându-i pe oameni prizonieri în casele lor. Nu mă deranjează acest lucru, chiar dacă este duminică. Sunt în sesiune, urmează un examen destul de greu pe care trebuie să-l trec cu notă mare, trebuie să-mi păstrez bursa, mama trebuie să fie mândră de mine. După ce parcurg cu seriozitate câteva capitole decid să sun acasă, să văd dacă gerul a ajuns și acolo și o obligă cumva pe mama să stea liniștită la căldurică. Și sun, și sun. Simt că ceva este în neregulă, chiar nu e ok, mereu îmi răspunde unul dintre părinți. Într-un final, la ora 5  îmi răspunde la telefonul mamei un prieten de familie, ea era la spital. Ființa cea mai dragă mie a făcut un accident cerebral. Simt că mi se taie respirație, că nu mai văd, că nu mai pot sta în picioare. Este imposibil. În 10 minute plec spre autogară și în două ore sunt la Piatra doar să mă asigur că nu am fost mințită pentru că mi se pare ceva imposibil, ea este cea mai puternică persoană pe care o cunosc. Ajunsă la spital descopăr că nu m-a mințit nimeni…

Am spus acestea la prezent pentru că sunt niște amintiri încă vii pentru mine. Cred că cele mai puternice amintiri din viața asta a mea și mai e cea în care un medic a spus că el nu poate garanta că mama va trăi, cea în care după 2 săptămâni de comă s-a trezit și a întrebat unde e motănel, adică eu și cea în care a făcut primii pași. O țineam eu de mână. Am fost lângă ea mereu, pentru că pentru părinți facem orice!

Nu mai vreau amintiri dintr-astea, vreau doar să îi știu bine pe amândoi, pe mama și pe tata și sunt extrem de fericită. Când s-a întâmplat ce s-a întâmplat în acea oribilă zi de 31 ianuarie, mă consumam pentru o notă, pentru o bursă. Cu o săptămână înainte eram supărată că nu reușeam să-mi iau o pereche de cizme simpatice. Nu lucrurile astea merită să ne consumăm pentru ele energia. Sunt de fapt niște nimicuri.

253314_181580121999032_29327243_nDe ce am ales să retrăiesc aceste amintiri despre care scriu pentru prima dată? Pentru că am un prieten care face orice pentru tatăl lui, bolnav de leucemie. Pe Andrei l-am cunoscut acum doi ani când am apărut la ActiveWatch, e un tip calculat, serios și foarte atent și care acum trece prin niște momente tare grele. Dar luptă alături de mama sa să-ți ajute tatăl. Și prietenii îl susțin pentru că are nevoie de ajutor, în primul rând financiar, având în vedere că tratamentul lunar al tatălui său costă 4000 de euro. Este o sumă imensă pentru o singură lună, d-apoi pentru mai multe până când se va reuși un transplant.

Pe 16 mai, mai exact joi, la Club Modern, începând cu ora 19.00 va avea loc o licitație de abilități: Electric Brother pune muzică, Trupa Freeze improvizează, colegii, prietenii lui Andrei și prietenii prietenilor lor își licitează abilitățile: o să vedeți psihoterapeuți celebri care vor să gătească, contabili care brodează, PR-iste care țin grupuri de suport pentru mame imperfecte, activiști care croșetează fulare, manageri de proiect care vor face cursuri de limbă maghiară pentru doritori, jurnaliști celebri care vă spală mașina, redactori care fac prăjituri geniale.

Pentru părinți trebuie să facem orice și dacă suntem puși în situația de a avea prieteni ai căror părinți au nevoie de ajutor, să nu ezităm să o facem!

Pe joi, să ne vedem cu bine!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *